În textul ordonanței de urgență se prevede, referitor la abuzul în
serviciu, că răspunderea penală intervine doar în cazul unei pagube
materiale de peste 200.000 de lei.
"Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, cu știință, îndeplinește un act prin încălcarea unor
dispoziții exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a
Guvernului sau nu îndeplinește un act prevăzut de dispozițiile exprese
dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului și
prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o
vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor
legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt
prevăzute și garantate de legile în vigoare, se pedepsește cu închisoare
de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă", se arată în documentul citat.
Ordonanța de urgență mai prevede că aceste dispoziții nu se aplică
"în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".
Referitor la infracțiunea de favorizare a făptuitorului, actul
normativ stabilește că aceasta nu se pedepsește dacă este săvârșită "de
un membru al familiei sau afin până la gradul II", dar nici "în cazul
emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".
Prin ordonanța de urgență este abrogat articolul 298 din Codul penal, care sancționa infracțiunea de neglijență în serviciu.
Este modificat, totodată, primul alineat al articolului 301 din Codul
penal referitor la conflictul de interese, fiind exclusă răspunderea
penală dacă beneficiarii infracțiunii sunt "persoanele cu care s-a aflat
în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea
căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură". În noua
formă, alineatul prevede că "fapta funcționarului public care, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a
participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau
indirect, foloase patrimoniale pentru sine, pentru soțul său, pentru o
rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu
închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o funcție publică".
În text se precizează că modificările aduse Codului penal intră în
vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
Guvernul a adoptat, în ședința de marți, o ordonanță de urgență
pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de
procedură penală.
"Cel de-al treilea act normativ pe care l-am adoptat astăzi este
vorba de Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii
296 Cod penal și a Legii 135 Cod de procedură penală. Practic, prin
această ordonanță de urgență, (...) am pus în concordanță deciziile
Curții Constituționale care (...) trebuiau să fie implementate fie de
către Guvern, fie de către Parlament", a declarat ministrul Justiției,
Florin Iordache, la Palatul Victoria.
Întrebat în ce mod modifică această ordonanță infracțiunea de abuz în
serviciu, Iordache a răspuns: "Acea plângere prealabilă pe care
societatea civilă sau simplii cetățeni au invocat-o a fost eliminată și
abuzul în serviciu a fost pus în concordanță cu decizia Curții".
Ministrul Justiției a spus că, potrivit actului normativ, abuzul în
serviciu cu un prejudiciu de sub 200.000 de lei nu va mai fi sancționat
penal.
"Nu este sancționat penal. Deci, ce este sub 200.000 de lei, paguba
se recuperează și nu mai este sancționat penal. Asta ne-a recomandat și
Curtea, să stabilim un cuantum. Ținând cont de condițiile agravante, am
considerat că această limită este o limită rezonabilă, pentru că
instanța putea să considere 400.000, putea să considere 1.000.000. Dacă
vă uitați în Codul penal, putea să considere 2.000.000 de euro și
atunci, în aceste condiții, am stabilit această sumă de 200.000 de lei.
Ceea ce este foarte important, pentru că în comunicarea publică a apărut
că dezincriminăm abuzul în serviciu... Nu, l-am reglementat mai bine și
l-am pus în concordanță cu decizia Curții", a precizat Iordache.
Ministrul Justiției a mai spus că în OUG sunt modificări și în ceea ce privește instituția denunțătorului.
"Este făcută o modificare și o mai mare clarificare, astfel încât în
șase luni de zile faptele rămân, pentru că aici era problema, dacă
faptele rămân sau nu rămân. Faptele rămân în continuare, în schimb am
precizat foarte clar ce înseamnă cele șase luni", a adăugat Iordache.